Peste mări şi țări de dor,
trec cuvintele în stoluri,
coborând pe la fereastră
bucurie, printre storuri.
trec cuvintele în stoluri,
coborând pe la fereastră
bucurie, printre storuri.
Unele-mi spun de iubire,
altele-mi spun de senin,
altele de sentimente
înflorite-n trandafiri.
altele-mi spun de senin,
altele de sentimente
înflorite-n trandafiri.
Doar cuvintele matale
ce pornit-au din grădină,
lâng’o brazdă ‘ ntunecată,
îmi trimiseră lumină,
ce pornit-au din grădină,
lâng’o brazdă ‘ ntunecată,
îmi trimiseră lumină,
pe-un fir subțirel o floare,
ce crescuse din zăpadă
şi purta cu sfiiciune
o rochiță albă, dalbă.
ce crescuse din zăpadă
şi purta cu sfiiciune
o rochiță albă, dalbă.
Eugenia Bucur, 28.01.2019
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu